Arhivă pentru Ianuarie, 2011

A trecut ceva timp de cand nu am mai scris ceva. Parca anu trecut eram mai activ, dar daca stau sa ma gandesc s-au schimbat destul de multe fata de anul trecut. Din pacate nu si conexiunea mea la internet. Am acelasi internet de tot rahatul (Vodafone) care pica cand mi-e lumea mai draga. Am si uitat cum e sa te uiti la un clip pe Youtube pentru ca daca vreau sa ma uit la un clip de 3 minute, trebuie sa astept…..30 de minute! Am incercat sa descarc si un film. Nimic pretentios, un film obisnuit, 699Mb totul normal. Am descarcat 350 de Mb, in….30 de ore! M-am lasat si de asta. De abia astept vacanta dintre semestre. Am de cand sa dau o fuga peste granita Carpati, pana la Turda, in tara netului bun. Acolo unde pot lua un film cu 5.5 Mb pe secunda nu cu 3Kb pe sec. Oricum cea mai mare realizare a semestrului este ca o sa am media 8 la franceza, asta doar daca nu o sa mi-o stric in ultima ora (ceea ce n-ar fii o noutate).

Intre timp am observat ca in ultima vreme am dat mai des pe la Biserica. Nu pentru ca am devenit un bun crestin, ci pentru ca am avut o gramada de parastase. Dupa ce in septembrie a murit stra-bunicul meu si a fost slujba de inmormantare, parastasele saptamanale timp de 6 saptamani, parastasul de 3 luni, o gramada de parastase. Sambata pe 15 am mai avut un parastas, cel de 7 ani in urma unchiului meu.  Colac peste pupaza (de parca n-as fi fost satul de oameni care mor) cat timp asteptam preotul sa vina sa faca slujba la cimitir, aud scrasnet de roti si vad ca se aduna lumea la poarta cimitirului. Ca tot roamanu’ dau si eu fuga ca am crezut ca se impart sarmale gratis, defapt acolo era o femeie care zacea sub rotile unui Insignia. In fine, vine politia, ii acopera fata cu o carpa, fac poze, masuratori, intr-un fel parca eram in CSI:NY dar parca e mai amuzant sa privesti de la televizor decat live.

Revin acum la povestile despre scoala. Se zvoneste cum ca Luni 24 Ianuarie ar fi zi libera, asta inseamna ca eforturile lui Cuza nu au fost in zadar. Macar cu atat sa ramanem de la el: o zi de chiul in plus 🙂

Una peste alta am reusit cumva la romana sa ajung la olimpiada pe sector. Cand profa de romana m-a scris fortat pe listele pentru faza pe liceu am fost hotarat sa fac blat si sa pic. Si cu tot blatul facut de mine se pare ca a iesit un tort gustos: am facut 100p din 110, insa eu nu cred ca lucrarea mea valora atat. Ceva e putred in Creanga. Si acum ar trebuii sa invat pentru olimpiada pe sector care e duminica, insa nu stiu de la ce ora si mai important nu stiu unde! Sper macar sa fie intr-o zona a Bucurestiului despre care sa stiu macar unde se aflata pe harta! Intr-un an si jumatate de cand locuiesc aici nu prea m-am deranjat sa invat orasul. Stiu o parte din statiile de metrou, stiu sa ajung la liceu, stiu sa ma intorc de la liceu acasa, mai stiu putin din Drumul Taberei si cam atat. Noroc ca exista taxiuri.

In fine deja aberez si sar de la una la alta fara vre-o logica. Probabil ca e de la oboseala, cu toate ca azi am dormit. Am adormit pe maxi-taxiul care ma aducea acasa. Nu stiu cand am plecat din Ghencea, nu stiu cand am iesit din Bucuresti, nu stiu cand am ajuns in Clinceni, dar zic merci ca individa de langa mine cobora cu o statie inaintea mea. Daca nu ma trezea ea sa o las sa iasa, acolo dormeam pana la dracu-n praznic. Si acum trebuie sa imi fac tema la …………..desen! Exista niste profesori foarte inteligenti pe lumea asta. Daca eu sunt la profil de STIINTE, de ce imi dai tema la desen???

Apropo, daca vedeti vre-o greseala gramaticala, in special la „i”-uri, va rog sa ma anuntati. Profa de romana mi-a dat tema speciala sa scriu alfabetul si dupa aceea un paragraf, da’ sa il scriu cu litere ca in clasa I. Si cica nu exista calatorie in timp…eu tocmai am intinerit 10 ani!!!

La multi ani! Desi stiu ca nu va spun o noutate, tocmai ce am inceput un nou an! De acum, in caietul meu de matematica si pe foile de test va scrie zz.ll.2011. Asa ca daca tot am scapat vii din 2010, m-am gandit sa trag linie si sa fac un mic bilant. Ce pot spune despre 2010? A fost un an cu bune si cu rele, iar ca in fiecare an, tot sfarsitul sau a fost cel mai interesant. Pe alocuri s-a asemanat un pic cu 2009, dar una peste alta nu am regrete legate de el.

In ultima saptamana am strabatut tara in lung si in lat. Am plecat vineri 24 pe la 11 de acasa, de la Bucuresti, cu destinatia Maramures, unde am si ajuns pe la ora 7 jumatate. Pentru o masina un pic avariata, a fost chiar bine. Dupa care Miercuri am plecat din Maramures spre Targoviste, unde am mai zabovit o zi, iar pe 31 am plecat spre Bucuresti. Oricum a fost o saptamana in care am lenevit si am mancat. Defapt acesta este singurul meu regret legat de aceasta vacanta de iarna. La inceputul vacantei aveam undeva intre 53 si 54 kg, iar acum, dupa o saptamana in care la micul dejun mancat 2-3 carnati, la pranz o supa de fidea si niste snitele, iar seara cate 3-4-5 sarmale, am ajuns sa cantaresc 53 in cap. Parca cu cat mananc mai mult, cu atat slabesc mai mult. Vreau sa ma mai ingras. Nu mult, doar cat sa nu mi se mai poata vedea coastele de la distanta. Dar in aceasta vacanta am facut si un lucru harnic: pe langa tema la mate pe care am facut-o trei sferturi adormit, pe un fotoliu la bunici langa o soba de teracota calda, am citit o carte. Defapt inca nu am terminat-o. Planuiesc sa o termin pe 1/1/11 (adica azi). E vorba despre Tunele 4, volumul al patrulea al seriei intitulate Tunele. Desi suna ciudat, nu va pot spune ce placut a fost sa citesc o carte pe care eu mi-am dorit sa o citesc. A fost o carte care se citea singura pentru ca eu imi doream acest lucru, nu era o carte care trebuia citita pentru ca intra in programa si asta intr-un fel imi dubla satisfactia.

In scurtul timp petrecut pe acasa, atunci cand nu citeam am zacut la PlayStation jucand God of War, inca mai am mult de jucat din el, dar pot spune ca e un joc foarte complex si imi place la nebunie sa il joc. Oricum se pare ca am deviat de la subiect. Am pornit de la o retrospectiva a anului 2010 si am ajus la o retrospectiva a ultimei saptamani din anult 2010. E destul de aproape pentru mine ca sa pot considera misiunea indeplinita. 🙂

Un ultim lucru ar mai fi de spus despre anul 2010, si acela ar fi melodia care m-a marcat cel mai mult pe parcursul anului. Desi au fost zeci de melodii care mi-au placut in decursul anului, una singura cred ca merita (nu neaparat pe drept, ca aici nu e democratie) titlul de „Melodia anului”. Deci porniti trambitele pentru ca Melodia anului 2010 este Bad Religion – 10 in 2010 si a castigat din simplul motiv ca e o piesa compusa in 1995, care anul acesta a ajuns „la destinatie”. Ea vorbeste despre anul 2010 si uite ca a trecut prin el. Deci merita sa fie piesa anului pentru ca pur si simplu a fost scrisa pentru anul 2010.

Pana la noi ordine va doresc un an 2011 plin de realizari, bani, note mari, succese pe toate planurile existente ( si pe cele inexistente) si tot ce va doriti! Inca astept SMS-uri cu urari de „La multi ani’. Don’t forget: better late then never 😉