Arhivă pentru Aprilie, 2011

Probabil ati auzit ca mai nou se face reclama la servicii de asigurare pentru telefoanele mobile. Cand am auzit prima data acum  cateva saptamani la televizor de asta, m-am intrebat cat de buna o fi, insa apoi mi-am dat seama ca Samsungul meu are asa ceva de cand l-am cumparat, adica 9 Noiembrie 2009. Practic atunci mi-au bagat-o pe gat si era doar o chestie ca sa platesc 5 euro pe luna in plus. Ei bine, acum 2 saptamani mi s-a stricat telefonul pentru a doua oara. Din nou, nu mai recunostea mufa de la incarcator. In acel moment am gasit o metoda mai…..neortodoxa de a-l incarca, mai exact de a-l convinge sa recunoasca mufa. Dupa care nu a mai recunoscut nimic si a trebuit sa astept o saptamana sa vina tata cu certificatul de garantie care era la Turda si dupa aceea l-am dus la reparat. Dupa cateva zile, cand eu eram cu tata pe la Oradea, am primit un telefon conform caruia s-au descoperit la telefon urme de soc mecanic, deci nu se repara pe garantie, dar daca vreau mi-l repara pentru 420 de lei (nu, nu e scris gresit!).  Bineinteles ca am spus „nu” si astazi cand am revenit in Bucuresti m-am dus sa imi ridic telefonul si le-am spus ca vreau sa rezolv problema pe asigurare. Eu ma asteptam sa imi ia telefonul si sa il trimita din nou la reparat, dar nu!  Au zis ca mi-l schimba cu totul. Si pentru ca telefonul meu nu se mai produce, mi-au dat de ales intre HTC Wildfire si un Nokia nu-mai-striu-de-care. Eu stiam ca Nokia merge pe Symbian, stiam ca eu vreau Android, asa ca am ales HTC-ul instantaneu. Deci intr-o jumatate de ora am trecut de la Samsung GT-S5600v la HTC Wildfire totul moca. Nu tu bani in plus, nu tu prelungire de abonament, nu tu nimic! Ce pot sa spun… o zi chiar reusita tinand cont ca nu ma asteptam la un upgrade de telefon. Singura chestie care nu e 100% pe placul meu e culoarea. E un maro/crem deschis. Pare prea „business” pentru mine 😀

Ok, e vacanta si e noapte ce poti sa faci? Ei bine, pe langa ceea ce te-ai gandit tu ca se poate face, mai poti sa stai si treaz. Cam asta am facut eu noaptea care tocmai s-a incheiat. Am facut inca o noapte alba, noapte in care nu am facut altceva decat sa ma uit la filme si secvente din filme si pe multe dintre ele le-am pus pe CD-uri/DVD-uri pentru ca toti cei 300Gb imi sunt full de filme, pornosaguri si muzica (prin pornosaguri ma refer, bineinteles, la poze cu masini). Oricum, in principiu scriu acest articol pentru ca am observat ca multa lume da peste blogul meu cautand „nopti albe” sau „noapte alba”. Ei bine ma bucur ca m-ati gasit si bine ati venit! Doriti o cafea, o cola, o bomboana ca sa puteti sta trezi? Unul din termenii cautati care a adus pe cineva pe blogul meu a fost „la cat incepe noaptea alba”, ei bine, doar daca „noaptea alba” nu e cumva o emisiune, nu imi pot imagina decat ca persoana respectiva dorea sa stie daca se poate lauda sau nu ca a facut o noapte alba. Pai in cazul in care o sa ajunga sa citeasca asta si inca nu a aflat raspunsul uite cum stiu eu ca sta treaba: noapte alba inseamna noapte nedormita. Practic, daca tu ai fost treaz(a) intre orele 22 si 8, eu zic ca te poti lauda cu o noapte alba. Desigur, noaptea alba e cu atat mai „dulce” cu cat tu esti treaz de mai devreme. Deci e mult mai amuzat sa te trezesti la ora 10 dimineata, sa faci ce ai de facut peste zi, si seara, pe la 11 sa zici ca mai stai putin, sa se faca 1 noaptea, tu inca sa nu ai somn si dupa aceea sa iti bagi picioarele si sa zici ca nu te mai culci deloc. Daca rezist 24 de ore fara somn aia clar e o noapte alba. Rezisti si mai mult, cu atat mai bine.

Sper ca acuma toata lumea e lamurita despre cum sta treaba cu noptile albe. Cel putin eu asa stiu ca sta treaba; am gresit, asta e, dar sunt sigur ca n-am gresit. Pana una alta, in aceasta minunata zi de Florii, tin sa urez tuturor celor ce poarta nume de floare, multa fericire, multi bani, destula sanatate, indeajuns noroc si mult belsug. La mine (desi n-am nume de floare) vine sub forma unui drum la Turda, deci asta inseamna o conexiune la internet stabila si de mare viteza. Nu stiu sigur cat o sa stau la Turda, deci pentru toti astia care m-ati tot injurat in ultima perioada ca n-am mai fost demult, nici acuma s-ar putea sa nu stau. La modul ca noaptea sa dorm in Turda, dar peste zi s-ar putea sa fiu la Arad, Oradea, Sighet, Miercurea-Ciuc, Sf. Gheorghe, Buzau etc. In orice caz, daca vreti sa imi dati cu disperare un pumn si cateva palme…ne auzim la telefon 😉

A venit vacanta

Posted: 14/04/2011 in Din viata mea
Etichete:, , , , ,

Ei bine da, vacanta este ca si aici. Defapt as putea spune ca a venit de-a binele. Oricum maine ma duc totusi la scoala mai mult de amuzament. Mereu mi-au placut ultimele zile dinainte de o vacanta, profesorii vin la ora, se uita la cei maxim 10 copiii care ii asteapta in clasa si zice „Da, deci hai sa vorbim, ce planuri aveti pentru vacanta?” asta in cazul in care vine la ora. Daca nu, pur si simplu stam si pierdem vremea. Si pentru unu ca mine care la el in sat n-are prieteni, are netul de la Vodafone,  si n-are pic de viata sociala, chiar e amuzant sa stai la scoala si sa vorbesti cu colegii.

Oricum asta e ultima vacanta inainte de teze si in acelasi timp, ultima vacanta inaintea cele de vara. Ce dor mi-e de alea 3 luni in care nu o sa fac absolut nimic altceva decat sa lenevesc, sa pierd vremea, sa dorm, sa citesc, sa ma uit la filme, si daca o sa am cu cine, sa ies pe afara.  Dar pana una alta abia astept vacanta asta in care doar sa dorm si sa mananc. Carne de miel, drob, carne, salate, oua, si bieninteles, jocurile de rummy din sufrageria bunicilor mei din Maramures. Deja e traditie. In fiecare luna decembrie si in fiecare week-end de Pasti, eu, mama tata, unchiu, matusa, verisoara, ne dam radez-vous in Maramures. Unde mancam, bem, dormim si jucam carti si rummy. Defapt e mai degraba un campionat de amatori. Oricum importanta e bautura mancarea, si orele lungi de somn ce ma asteapta.

E ceva vreme de cand imi doresc sa scriu din nou un post ca acesta. E genul de post in care pot sa anunt ca lucrurile imi merg bine.

Saptamana nu parea sa inceapa prea stralucit, caci mi s-a stricat din nou telefonul. Nu mai recunoaste mufa de la incarcator. La inceput am injurat telefonul, dupa aceea m-am injurat pe mine pentru ca i-am dat tatei certificatul de garantie sa il duca la Turda. Cum tata vine la Bucuresti doar vineri, pana vineri nu pot incarca telefonul. Nu e o problema, pentru ca prin amabilitatea unei colege am reusti sa fac rost de un alt telefon, un Nokia care merge [multumes din nou Vergi]. Ba chiar ma amuza telefonul asta, mai ales ca tasta „*” nu ii merge intodeauna, deci e mereu o loterie atunci cand incerc sa blochez/deblochez tastatura. Nu stiu de ce dar gasesc extrem de incitante telefoanele astea vechi, incredibil de rezistente si de fiabile, dar care au insa chichitele lor. Defapt, cred ca stiu ce gasesc la ele: natura lor umana! Faptul ca au un defect, le fac sa semene si mai mult cu noi oamenii, deci au o personalitate propie. Aproape ca iti devin prietene. Astea noi, unde totul e perfect…ei bine, iti dai seama ca e doar un dispozitiv facut din plastic, metal, circuite integrate etc. si are la fel de multa personalitate ca si cuptorul cu micro-unde, televizorul meu sau ca si un calorifer. Daca nu are niciun defect, cum mai faci haz de el, ce motiv o sa ai sa iti amintesti de acel obiect peste ani?

In fine, abandonand starea creatoare care m-a cuprins,  odata ce am primit telefonul am reusit, logic, sa dau si niste telefoane. E incredibil ce vesti promitoatoare poti primii dintr-o singura convorbire telefonica. Oricum, ideea e ca a fost o discutie care a reusit sa ma binedispuna. Nu ca as fii fost eu foarte trist. Astazi am dat un test la franceza si ma declar incantat de mine insumi; am stiu sa rezolv un test la franceza si chiar am sperante de un 10. Nu stiu daca o sa il obtin, insa daca reusesc, promit ca o sa ma imbat pana nu mai stiu sa vorbesc nici romana.

Una peste alta a fost poate cea mai reusita zi de luni a ultimelor luni. Sper ca si restul zilelor din aceasta saptamana sa fie la fel de reusite, ca sa nu mai spun ca vineri i-au vacanta de Pasti. Ma distreaza ca iau vacanta in data de 15 aprilie, vacanta tine pana marti 26, iar joi 28, dau teza la romana. O adevarata performanta, ce pot sa spun… epic!

Aseara, in loc sa stau sa invat pentru un posibil test la franceza, eu am stat sa ma uit la filme. Defapt m-am uitat doar la unul singur: Batman under the Red Hood. Acest film mi s-a parut foarte grozav, plin de actiune, m-a dus cu gandul la desenele originale cu Batman. Dar in urma filmului mi-a ramas in minte o intrebare: pentru cine a fost facut, copii sau adulti? Cred ca raspunsul este undeva la mijloc. Nu ma intelegeti gresit, nu vreau sa spun ca e un film interzis minorilor, ca trebuii sa fiti pregatiti sa acoperiti ochii copiiilor, in niciun caz, insa mi s-a parut ceva mai dur decat desenele de demult.

Asemnea multor altor copii din Romania, eu am crescut si am invatat engleza de pe Cartoon Network, in anii ’90 (sau sfarsitul lor, oricum). Tin minte ca Batman era unul din desenele mele preferate si imi amintesc si acum imagini din timpul intro-ului. Prin vara, cand aveam prea mult spatiu pe calculator si nu stiam cu ce sa il umplu, am descarcat cateva sezoane din acel Batman si m-am uitat la ele. Dar totusi parca era mai putina violenta. Aici nu vorbesc de scenele super de bataie si pumnii incasati in fata de catre tipii rai, aici vorbesc de cantitatea de sange care apare fata personajelor principale. Adica eu nu prea imi amintesc sa il fi vazut pe Batman sau pe Robin sau chiar si pe Joker cu sange pe fata, maini, picioare etc.; adica cred ca daca as fii vazut asa ceva cand eram copil, imi ramanea scena aceea in minte. In fine, cred totusi ca aceste scene o sa fie apreciate de copii (asta daca e un film pentru copii) si o sa fie iubite de adulti tineri cand o sa vada filmul.

O singura scena m-a deranjat in tot filmul, aceea a unui personaj, legat fedels si batut cu ranga pana la moarte. Practic de aici a pornit nedumerirea mea: pana la aceasta scena as fi regomandat filmul oricarui copil de gradinita pentru ca e Batman, e in engleza, abia are si el un model in viata, dar dupa scena asta ma intreb: ce o sa il opreasca pe ala micu’ sa nu faca aceeasi  opreatie pe o pisica (pentru inceput) si dupa aceea pe masura ce creste sa isi diversifice victimele. Bine, acum deja exagerez si cred ca deja se poate citii printre randuri faptul ca eu sugerez ca acest film poate creea ucigasi in serie. Ei bine, nu asta vreau sa zic. Practic revin la intrebarea si subiectul acestui articol. Se pare ca mai nou, „desenle animate” nu mai sunt destinate excluziv copiilor si tinerilor. Ele castiga teren si in lumea adultilor (aici facand abstractie de cele hentai), insa nu cred ca au castigat vreun pic de teren in mintea romanilor. La noi tot ce e animat, e prentru copii. Repet, pot si ei sa vada filmul asta, dar dupa aceea sa nu va sperie daca o sa aiba o atractie ciudata spre orice obiect contondent.

Pentru noi, astia mai mari, filmul e chiar super. Actiunea are logica, animatia e foarte clara, fata lui Joker e epica si intradevar arata ca un raufacator. In cazul in care nu ati auzit de film, si foarte probabil nu ati facut-o, atunci merita sa ii dati un search pe Google sa vedeti despre ce e vorba. Eu sincer l-am gasit un film foarte bun, cu mult peste ceea ce ma asteptam sa primesc de la un „desen animat”. Ii acord nota 9,5/10.

In incheiere subliniez ca nu am ceva cu Batman si filmele lui, daca este sa o luam de-a dreptul….violenta apare tot mai mult in desene, iar desenele ce nu contin violenta sunt toate numai idiotenii gen Hannah-Manotana. Oare s-a pierdut calea aceea de mijloc, de echilibru care era prin anii ’80-’90 in desene?