ZIUA 3

Posted: 08/08/2011 in Din viata mea

Din nou ma gasesc in fata „jurnalului” meu cu ecran tactil in timpul expeditiei mele prin inima maramuresului. Ora inceperii acestui articol este 00:44 pe 30 iulie 2011. Sa fiu complet sincer, acest articol pe care nici macar nu il postez imediat nu prea isi are rostul. In celelalte seri simteam o nevoie disperata de a comunica ceva, de a-mi face gandurile auzite. In seara scriu… doar asa ca mi-am facut un obicei si imi place ideea de a fi un explorator ce isi face insemnarile zilnice in jurnal. Cred ca aerul de munte si plictiseala mi s-au suit la cap dar cam asa stau lucrurile.
Azi nu am facut chiar nimic; nu am avut ce sa fac. Afara vremea a fost inchisa, a stat sa ploua toata ziua, la TV nu a fost nimic interesant, carti de citit n-am mai avut, asa ca mi-am ocupat ziua cu celelalte pasiuni ale mele: am luat o masa de pranz imbelsugata, plina de toate delicatesele pe care a fost in stare bunica sa mi le pregateasca, iar dupa aceea am tras un pui de somn ca-n filme. Pe cand m-am trezit toata casa se uita la ceea ce eu cred ca a fost „Pistruiatul in World War 2”, dar cum abia ma trezisem am decis sa fac singurul lucru logic pe care il puteam face: m-am culcat la loc. Nu e de mirare ca acum n-am somn.
Pe cand m-am trezit m-am ambitionat sa gasesc un colt de casa cu semnal ada ca am dat o raita pe Facebook. Cred ca pana la urma am ajuns si eu un soi de dependent. Odata ce am incheiat raita virtuala, am mai tras un pui de somn.
Spre seara, datorita lipsei de activitate din casa, am inceput un mic campionat de carti. Jucam ceva numit „septica americana” dar cu carti unguresti. Daca nu le stiti, sunt ca cele normale, doar ca in loc de numere ai frunze, ghinzi, inimi rosii si pe unele carti cifre romane. Eu stiam prostia conform careia daca pierzi la reummy ai noroc in dragoste (mit infirmat chiar de persoana mea), dar sunt curios daca se aplica acelasi lucru si pentru jocul de carti. Mi_am luat o sapuneala cum nu credeam ca e posibil. Noroc ca teoretic totul a fost amical si in familie, altfel urmatorii 2 ani de alocatie si primele 3 salarii s-ar fi dus pe datoriile acumulate azi.
In fine, cred ca n-ar mai trebuii sa tot vorbesc de viata mea amoroasa ca unii dintre voi ar putea spune ca ma vait, ceea ce poate nu e total exclus, dar e o varianta pe care eu o refuz 🙂

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s