Geniul din mine

Posted: 27/12/2011 in Din viata mea

De cand cu leapsa asta, lucrurile s-au cam aglomerat deja. Intr-un fel imi place ca am tot timpul de sris,dar am momente cand ma simt ca un angajat la un ziar si primesc zilnic de a redactor(?) plicul cu titlul articolului pe care trebuie sa il inventez. Asta e viitorul de care am zis in repetate randuri ca ma feresc. Asa ca am decis ca e timpul sa mai scriu pe aici si una din aberatiile care m-au facut celebru (sau nu).
Aseara pe la unu si ceva am terminat cartea Dragi American Airlines. M-a lasat cu un sentiment ciudat. Pe scurt cartea ne vorbeste despre Bennie Ford, un fost poet, fost betiv, aflatin drum spre nunta ficei sale lesbiene pe care n-a mai vazut-o de aproape 30 de ani, adica de cand nevasta-sa l-a parasit, luand cu ea si bebelusul lor de doar cateva luni. In fine, in momentul de fata, e blocat de mai multe ore pe aeroportul O’Hara din Chicago, timp in care scrie o scrisoare/reclamatie catre compania aeriana. Scrisoarea degenereaza dintr-o serie de injurii nervoase adresate companiei, intr-o autopsie a propiei vieti, o insiruire de evenimente care l-au adus pe Bennie in starea sa actuala. Din acest motiv am tot spus ca aceasta carte, desi comica, nu are niciun Dumnezeu. Hai totusi sa fiu sincer: si eu am avut tendinta de a scrie ceva in genul asta, in momentele cand asteptam dupa un maxi-taxi, sau cand pierdeam timpu prin Gara de Nord, insa tot timpu gaseam o scuza. Scrisul meu de mana e deplorabil, iar daca imi scriam gandurile pe hartie,cel mai probabil ar fi sfarsit la gunoi. Telefonul avea ecranul prea mic, iar laptopul mi-era prea incomod sa-l scot din ghiozdan. Poate acum cu tableta o sa scot si eu „scrisori” autobiografice.
Revenind la Bennie, acesta imi aminteste de profa de romana. El e poet, betiv, dar totusi poet. El tinteste spre idealuri si extreme. Pe clasa a10-a profa mea de romana se chinuia pe cand ne vorbea de Eminescu, sa ne bage in cap trasatrile uneia dintre temele gasite des prin operele sale: conditia omului de geniu (in comparatie cu omul de rand). Astfel cartea asta ma face sa ma simt oarecum vinovat. Citind cartea,mi s-a deschis o usa spre menalitatea si motivele unui geniu, chiar asemanator oarecum cu Eminescu, iar eu am am avut posibilitatea sa invat. Eu in loc sa studiez sau macar sa retin aceste detalii, am fost mai preocupat sa studiez scenele de sex, detaliile indecente si expresiile care fac legatura intre alcool si viata cotidiana. Nu sunt prea mandru de mine… si totusi sunt!
Daca profa de romana ar afla ce am facut, cred ca ar fi mandra de mine; atat de mandra incat mi-ar da un 2. S-ar bucura probabil ca am inteles substanta cartii, dar mi-ar da un 2 ca am neglijat-o. As fi asemenea unui geniu la matematica care la test, rezolva totul in minte, iar profu ii da nota unu pentru ca a copiat. Si asta si sunt. Sunt propiul meu geniu!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s