Admis

Posted: 21/09/2012 in Din viata mea

In ultima vreme am postat tot mai rar. Imi place sa cred ca inca am o scuza: am invatat pentru examenul auto. Pot spune ca e o intreaga telenovela. Dat fiind ca am stat mai toata vara prin Targu Mures, mi s-a parut o idee buna sa fac scoala de soferi tot aici; preturi mai mici, oameni mai OK, dar totusi un trafic destul de intens (ceea ce imi si doream). Am inceput prin August cu orele de legislatie si pe 14 August am avut prima ora de condus. Afland ca sunt din Bucuresti si ca incepe scoala, instructorul m-a bagat la program intensiv de conducere: zilnic, de Luni pana Vineri 🙂

Pe la inceputul lui Septembrie am terminat cu condusul, singura problema: nu te poti programa la examen pana nu ai implinit 18 ani. Ziua mea fiind pe 15 septembrie am avut putin de asteptat, dar mi-am facut planurile bine. Sambata 15 septembrie, am fost la Bucuresti unde mi-am tinut si eu ziua ca tot tanaru’ cu cativa colegi si prieteni. Luni 17 eram la DRIPCV sa ma programez. Cu putin ajutor din partea instructorului meu, l-am convins pe ofiter sa ma programeze la traseu Miercuri 19; l-am facut chiar sa creada ca o sa iau sala in acea zi, desi eu personal nu eram prea convins. Dupa ce ma programeaza pe 19.09 la ora 09:00, cobor la parter sa dau sala. Mara bucurie pe mine, si mare usurare pe fata instructorului si a tatei cand am iesit de acolo 4 minute mai tarziu aproape urland pe hol ca am luat sala! Marti a fost ziua de incalzire, in care m-am vazut cu instructorul si m-am mai plimbat putin prin oras, exersand parcarile, opririle, intoarcerile prin zonele in care era posibil sa dau examenul. A doua zi, nemancat, nedormit si cu chilotii maro de emotii, eram la Sala Polivalenta din Tg. Mures la intalnirea mea cu destinul. La scurt timp dupa ora 9, a aparut si instructorul meu si doua mandre care pare-se dadeau si ele traseul pe masina mea. Nu mult dupa au aparut si 3 politisti fiecare cu cate un teanc de dosare. Toti zambeau si pareau bine dispusi, mai putin unu tuns scurt, care era incruntat si fuma Marlboro dupa Marlboro; va las sa ghiciti la care dintre cei trei era dosaru meu.

Dupa ce au facut prezenta, le-au spus instructorilor care unde sa ii astepte: al meu a fost trimis „la strand” si in drum spre masina, dupa o scurta convorbire in maghiara cu fetele imi spune cu un zambet pe fata ca am fost votat drept „deschizator de drum, asa ca vei merge primul!” Pe undeva m-am bucurat caci asta inseamna ca mai conduceam un pic masina inainte sa se aseze in dreapta calaul cu cojoroc. O sa sar peste toate detaliile, ideea e ca la 5 minute dupa ce am ajuns la locul cu pricina a venit si el si dintre toate masinile de scoala care erau acolo, el s-a dus la ultima din sir: a mea.

Dupa ce s-a uitat la buletin, la mine, iar la buletin, la adrese, dupa ce a verificat pedalele si a completat ceva pe hartiile sale ma intreaba daca putem pleca. Desi am zis „da”, am mai stat pe loc putin dar sincer nu stiu de ce. Nu mai stiu nici cand am pornit motoru sau cand am plecat, stiu doar ca eram la drum.  M-a plimbat pe cateva stradute pe care, din fericire, le fracasem destul de mult si cu instructorul meu. Politistul meu punea accentul pe Semne si Prioritati, deci m-a frecat pe stradutele cele mai inguste si mai intortochiate, iar dupa aceea m-a pus sa fac o parcare laterala. Din fericire, m-a pus sa o fac in spatele unei Dacia 1300 cu cauciucurile dezumflate, aceeasi Dacie la care am facut aproape toate parcarile laterale. Mi-a iesit aia, apoi mi-a iesit intoarcerea din 3 miscari, apoi nu stiu pe unde m-a bagat da am ajuns in zona de centru, iar apoi intr-o zona care habar n-am unde e si pe unde nu mai umblasem niciodata. Din fericire acolo mi-a spus sa opresc pe dreapta, si fix asa am facut, fix in fata unei porti pe care scria mare „NU OPRITI, GARAJ!” dar pe ofiteru meu nu pare sa-l fi deranjat, ca el scria acolo, calcula nr de puncte de penalizare (13 de toate) si apoi a scris admis.  Nu va puteti imagina cat de putin mi-a pasat ce am gresit si cat de greu mi-a fost sa scriu ca „am luat la cunostinta greselile…” din cauza halului fara de hal in care imi tremurau mainile…si picioarele. Un medic ar fi fost invidios pe scrisul meu 🙂

Ideea e ca ieri, de cand am primit dovada, am dreptul de a circula legal in trafic, si vreau sa profit de el cat pot de mult 🙂

Anunțuri
Comentarii
  1. Perfect Devil spune:

    Felicitari! Ma bucur tare mult pentru tine. Citind articolul tau mi-am amintit de mine in ziua examenului… Ce emotii aveam… si in ce hal tipam pe strada in drum spre casa :)) M-am dus la mama la serviciu si am sarit pe ea de fericire in timp ce toti clientii se uitau ingaduitori la mine si zambeau, iar mama tipa sa stau un pic ca are treaba :)) Tata? Se lasase de fumat de 3 ani. In ziua aia s-a reapucat. Era in culmea fericirii. Nu o sa uit niciodata cat m-a strans in brate si m-a felicitat privindu-ma mandru! Mda. Frumoase momente.
    Oricum, in alta ordine de idei, ai mare grija cu masina in trafic. Eu ieri dimineata mi-am luat talonul inapoi la masina (jante 😛 ) si dupa-amiaza, cand m-am dus sa imi iau iubitul de la munca am evitat un ditamai accidentul la Mall la Vitan… Numai cretini pe strazi. Sa casti ochii bine.
    Si nu uita: permisul e la tine, dar nu e al tau! E al lor 😉 (Asa se zice)
    Iti urez muuult succes :*

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s