Zburand din cuib

Posted: 07/09/2013 in Din viata mea

Nu sunt in faza cea mai creatoare a posibilitatilor mele. Am zis sa scriu pe blog deoarece in urma unor discutii cu unele persoane m-am apucat sa recitesc cateva articole scrise unele mai demult, altele mai recent. Ideea e ca m-am gandit sa mai scriu. Despre ce as putea scrie? Pai asta e problema cu care m-am confrutat anu asta pe blog: parca nu mai aveam inspiratie. Sau daca intalneam o situatie care reusea sa am frustreze suficient cat sa ma gandesc sa scriu despre ea pe aici, drumul spre casa cu masina ma calma dincolo de orice posibilitate creatoare. Vorba aceea: nu e durere, nu e arta.

Dar in schimb stiu ca plec din tara. La modul cel mai sincer si sigur: pe 17 septembrie plec din tara. Incepe facultatea pe 23, iar pentru mine soneria suna undeva la nord de Manchester. Sa vedeti acolo cum pustiu asta timid, care a plecat super introvertit din Cluj acum 4 ani si care cica s-a mai deschis la minte prin Bucuresti o sa se chinuie sa isi gateasca singur si sa isi faca de mancare. Unde mai pui ca trebuie sa imi fac si prieteni, dar sincer nu asta ma sperie. Viata m-a invatat ca tot timpul o sa intalnesti persoana cea mai potrivita situatiei tale. Poate o vei pastra in viata ta pentru totdeauna, poate dupa cateva ora te desparti de ea pentru totdeauna, dar mereu va fi cineva acolo cand o sa am nevoie. Sau cel putin asa ii gasesc eu intodeauna. Am folosit cam mult partea cu „deauna”, nu?

Acuma vine chiar ultima saptamana. Si e saptamana aceea in care vreau, nu vreau, trebuie sa ma apuc de facut bagajul, trebuie sa vad cat de multe chestii esentiale sunt in stare sa uit acasa, si sa vad cate chestii mai pot invata sa gatesc. Daca nu, presimt ca o sa caut pe YouTube un canal gen „retete pentru bucatari nepriceputi” si presimt ca o sa fiu un abonat fidel.  Dar in aceasta ultima saptamana caut inca distractia. Caut sa fac ineditul. Am mai prins vara asta o fuga pana la mare. A fost cea mai geniala de anul asta. Nu simt nevoia ca in alte deti sa povestesc cu lux de amanunte toate cate am facut pe acolo, dar a fost fuga de care aveam nevoie. A fost palma peste fata care sa-mi trezeasca din nou chefu de a ma urca in masina in miez de noapte si a-i da gaz. A fost experienta care mi-a adus aminte ca sunt la varsta si in situatia in care inca imi permit asta, si ca imi place s-o fac.  Ce m-o astepta de acum incolo nu stiu, ce las in urma aici…ei bine stiam ca asa o sa se intample si ma cred pregatit. Sunt aproape amuzat acum. Mai am 10 zile. Imediat 9.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s