Provizii

Posted: 13/01/2014 in Din viata mea

Am revenit pe piatra asta iesit din mare, numita insula Marii Britanii pentru inca 3 luni in tara masinilor cu volanul pe partea gresita si a prizelor ciudate. Bineinteles astea nu sunt singurele dezavantaje ale tarii asteia, mai au si niste preturi…..mama ce preturi au la unele chestii. Dar roman fiind am fost invatat sa nu ma plang. Ma straduiesc sa fac tot ce pot, cat mai bine cu ce am. Si cum nici nu vreau sa ii chelesc pe ai mei de bani, dar cum tata mi-a sugerat foarte „subtil” sa NU ma angajez INCA, cuvantul cheie cand plec la cumparaturi e: discount.

Cu timpul, in priemele 3 luni ale exilului meu pedagogic pe aceasta insula, am descoperite magazinele cele mai utile mie. Toate au preturi mari, insa fiecare au cateva produse la care au preturi ridicol de mici chiar si in comparatie cu cele din tara. Astfel ca: pieptul de pui se cumpara de la un magazin, aripioarele de pui de la un altul, cerealele si laptele de colo, biscuitii cu ciocolata de dincolo. Astazi desi ca orice student care se respecta am venit in tara cu o sacosa plina de chiftele si snitele facute de mama pentru odrasla ei, tot nu m-am abtinut sa nu dau o tura prin magazine; tot ce pot spune e ca multi arhangheli au trebuit sa se coboare asupra magazinului pe masura ce treceam de la un raion la altul.

Nici nu stiu de unde sa incep a descrie atrocitatile pe care le-am vazut: cerealele mele preferate au trecut de la 1,5 la 2,56 (vorbim de lire aici); biscuitii mei preferati i-au scos complet din oferta si e posibil sa treaca chiar si 3 luni pana sa mai aduca din nou, la fel au disparut si taieteii pe care ii mancam. Au facut totul sa dispara! Bineinteles student fiind si mai ales si roman, m-am adaptat. Am cautat cele mai ieftine cereale cu ciocolata si am gasit o promotie temporara de cereale tot la 1,50… nu o sa mai mananc taietei, iar biscuiti va trebui sa caut la un alt magazin din partea cealalta a orasului. Surprinzator cat de repede isi creaza omul tabieturi. Deja m-am invatat sa am biscuiteii mei ieftini si foarte dulci, cereale la micul dejun etc. iar acum cand nu le am, imi vine sa le sucesc capu englezoilor. In fine, poate sunt eu prea zgarcit, sau poate mananc prea mult, sau poate nu stiu…ideea e ca pana la urma, gasesc eu ceva care sa echivaleze cu ce mancam pana acum, iar cand nu s-o mai gasi…cu putina sare cred ca si o piatra e gustoasa, asa…de foame 🙂

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s