Despre mine

Ce as putea zice despre mine? Era o perioada cand aceasta rubrica o umpleam cu 3 maxim zece cuvinte, o perioada cand nu ma vedeam cu nimic mai prejos sau mai sus decat oricare altcineva, acum cred ca daca m-as straduii sa fiu succint, as termina intr-o jumatate de pagina.
Ideea la care am ajuns destul de tarziu dar pe care am imbratisat-o destul de repede este ca intr-un fel sau altul sunt destul de diferit de cei din jurul meu. As putea incepe descrierea mea cu lucrul care am observat ca ma deosebeste cel mai mult de ceilalti: imi fac greu prieteni. Exagerez prea tare daca zic ca am o frica de oameni, insa imi este destul de greu sa incep sa socializez cu cei din jurul meu. Dupa ce am inceput sa vorbesc devin mai in largul meu, mai deschis si au fost cateva persoane care mi-au spus ca sunt un prieten devotat. Ca un paradox, toate persoanele care mi-au spus asta, in acest moment nu mai vorbesc cu mine, unele din motive cunoscute dar majoritatea au incetat comunicarea cu mine fara sa imi zica motivul – o fi si asta vre-un semn.
Pe de alta parte, nu regret foarte tare ca imi fac greu prieteni pentru ca inca de cand am inceput sa interactionez cu lumea mare (la gradinita adica) am fost genul retras, genul lupului singuratic. Din cate mi s-a spus, asta ar fii mostenire de familie, dar e una de care ma bucur nespus. Datorita ei am putut in 2009 sa plec din Turda (Cluj) locul unde m-am nascut, unde am crescut, unde aveam cativa prieteni plus colegii de la scoala si sa vin la Bucuresti unde nu cunosteam pe nimeni si nimic din oras toate astea fara vreo clipa de regret sau remuscari. Daca mi s-ar cere maine sa ma mut de unul singur la Iasi sau altundeva unde n-am fost niciodata, as face-o fara mare dificultate; poate chiar cu zambetul pe buze. Tot timpul am fost firea optimista, tot timpul am cautat sa fac haz de necaz, adesea ironizandu-ma pe mine pentru a starni rasul celorlalti si (mai ales) al meu. Din punctul asta de vedere, eu sunt genul ala de ticalos cu 2 fete de care ai tai ti-au spus sa te feresti, cel care una gandeste si alta zice: eu pot spune despre mine ca sunt cel mai urat si idiot din curtea scolii, doar ca sa te fac pe tine sa razi si sa te simti bine, dar in acelasi timp sa fiu ferm convins ca eu sunt exact opusul a ceea ce am zis. Pe cat posibil incerc sa aplic aceasta dualitate doar asupra mea, dar mai sti…?
Alt aspect ciudat la viata mea e ca ma numar printre acei „extraterestri de sex masculin” carora le place sa citeasca. A fost o perioada cand incercam sa musamalizez putin asta dar am ajuns la concluzia ca n-are rost sa neg: in vacante imi place sa devorez cateva carti. Nu citesc toata vacanta asa cum va inchipuiti; citesc cand sunt la bunici si n-am altceva mai bun de facut, adica toata durata sederii mele. La bunici e amuzant ca nu am ce sa fac. Nu am internet, la unii dintre ei de abia am semnal la telefon, priteni pe acolo nu am pentru ca oricum trec rar si ma imprietenesc greu. Asa ca citesc! Tot timpul sederea la bunici e concediul din mijlocul vacantei: acasa nu pot sa citesc o carte, mereu am alte distractii, dar la bunici ma deconectez de la vacanta mea cu internet si incep o alta in care citesc. Si da…imi place.
Ca tot venii vorba de internet, eu sunt unul dintre aceia cu o viata sociala nu foarte activa, dar foarte activ virtual. Imi place sa stau la o barfa pe la liceu, uneori si inainte de ore, dar in timpul liber nu prea am cu cine iesii, iar de unul singur nu are mereu haz. In schimb internetul e amuzant: imi place cateodata sa mai pescuiesc ID-uri de fete cu care sa stau la povesti; cu 90% dintre ele nu vorbesc decat odata, dar au fost si cateva exceptii: unele mi-au devenit prietene foarte bune cu care am iesit la un suc…dar atat :))
Cred ca si blogul asta tot din lipsa de ocupatie sau socializare exista. Defapt initial l-am facut ca sa ma laud pe unde prin tara am mai ajuns si ce peripetii m-au incercat pana acolo. Inca mai imi place sa calatoresc, inca mai calatoresc din ce in ce mai des de unul singur, ceea ce face „aventura” mai mare, deci imi place mai mult. Mereu mi-a placut sa ma pornesc la drum, de preferat unul nu prea planificat, si daca se poate de unul singur sau cu inca cineva la fel de zdrelit la minte ca si mine. De la o vreme pur si simplu n-a mai avut haz sa le inventariez pe blog, insa visez si astept cu nerabdare toamna lui 2012. Momentul cand o sa imi i-au permisul de conducere. Stiu deja marca si modelul de masina, stiu motorizarea, stiu modificarile ce vor urma si stiu si ca tata se va asigura sa am destule drumuri lungi de facut. Cred ca abia atunci va iesi la iveala lupul singuratic din mine.
Alte vicii si dependente d-ale mele sunt Coca-Cola de care nu ma despart. Defapt cam asta e singurul meu viciu. Nu sunt fumator, iar alcool beau dar e la nivel de hobby, nicidecum viciu sau dependenta. Cafeaua a patruns in viata mea in toamna lui 2011, si a ramas acolo. E o placere curioasa care ma incearca in fiecare dimineata cand imi umplu pe trei sferturi (iar alte ori pe full) sticla de 0,5L  cu cafea. De la cineva care nega existenta cafelei si ii cataloga pe bautorii de cafea mai nebuni si dezechilibrati ca un violator de ursuleti de plus,  am ajuns chiar eu un impatimit al cafelei. Nu dependenta. Imi place sa cred ca inca pot sa imi duc existenta fara sa beau cafea, dar de ce as face-o? De ce sa-mi impun singur limitari daca nu vreau sa evit ceva anume? Asa ca da, beau si cafea. Cola si cafea. Cafea si Cola. Cuplul perfect, nu? Dentistii cred ca ar spune altceva.
La capitolul muzica nu prea avem ce discuta: nu ascult manele sau populara. Ascult Rock si Pop si cateva melodii apartinand altor genuri. Cine chiar e curios sa butoneze pe U TV si o sa vada in mare ce ascult.
Capitolul „dragoste si relatii” este singurul despre care nu vorbesc decat intrebat, si asta pentru ca capitolul unde stiu sigur ca procedez gresit si din aceasta cauza dau gresi. Dar pentru ca sunt barbat, nu o sa imi recunosc greselile de unul singur in vazu tuturor. Cine e curios sa intrebe si o sa-si primeasca raspunsul. M-am saturat sa ma vait fara sa fiu intrebat pe oriunde apuc pe subiectu asta. Si nu, nu vreau sfaturi!
Pe scurt cam asta sunt eu: pentru unii uni inadaptat social, pentru altii un tocilar plictisitor, pentru altii un prieten OK si de incredere, pentru altii unul care are potential dar nu si-l foloseste. Dar… I’m just me, and I’m awsome!

Comentarii
  1. Perfect Devil spune:

    🙂 la multi ani!
    modifica la ‘citiind’ un ‘i’ si mai modifica si la ‘forumurii’ [tot un ‘i’]. zgarie 🙂
    in rest…ce sa zic…am intrat la tine de pe funny&toxic.
    bine te-am gasit! 🙂
    pentru muzica rock [metal] iti recomand melodiile Assassins sau Learning How to Die – 9.7 richter [sunt grozave :P]

  2. Bogy spune:

    Done.;)
    Multumesc pentru observatii. Se pare ca imi cam tremura un deget cand vine vorba de tasta „i” 😀

  3. Perfect Devil spune:

    u’re cute :*

  4. Adi Bontea spune:

    Buna. Sunt interesat de un link exchange cu blogul tau. Lasa-mi un mesaj cu datele tale (http://www.adibontea.com/link-exchange/) daca esti de acord si voi adauga de indata linkul. Multumesc.

  5. Adi Bontea spune:

    Multumesc. Am adaugat si eu linkul. Sa ne citim cu bine!

  6. ce masina vrei sa iti cumperi?am vz ca tot scrii 16 valve, 1,5 crdi, 110 cp…despre ce masina e vorba?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s