Archive for the ‘postaweek2011’ Category

OK, sunt sigur ca nu zic noutati, insa in ultima vreme orice canal de stiri care se respecta, avea scris  mare „Breaking News”. Chiar acum ma pregateam sa facu un dus si inainte de asta am zis sa mai dau o raita pe canale (am acest prost obicei) si am gasit asa: pe un post se dadeau ultimele stiri despre tsunami.  De asta stiam. A fost un cutremur de 9 grade pe scara Richter care a zguduit Japonia, dar pentru ca Japonezii erau invatati cu cutremurele si aveau casele facute sa reziste, nu s-a intamplat mare lucru. Dar dupa aia a venit valu si le-a cam stricat socotelile. A uicis foarte multi oameni, ce nu a distrus un cutremur de 9 grade, a distrus un val de peste 10 metri, si acuma Japonia isi linge ranile. Desigur, mai sunt si defectiunile de la centrala de la Fukushima, si toata lumea a sarit cu „Cernobal!!!” „Dezastru nuclear” „Apocalipsa!” „Armagedon!”  oameni buni…nu sunt eu doctor in fizica nucleara, dar tata mereu imi spune „Cand doi iti zic ca esti beat, e timpul sa te duci la culcare”. Intaplator in perioada asta la mine la liceu au fost mai multi invitati, printre care au fost adusi si mai multe persoane, printre care si profesori de fizica de seamana din romania (desi spre rusinea mea, acum imi scapa numele) care au spus ca nu e nici un pericol. Am mai ascultat pe la radio, daca faceam abstractie de intrebarile (uneori idioate)  ale moderatorilor, am auzit exact aceleasi cuvinte. Deci chill, ca nu murim asa usor.

Acum seara am dupa ce am trecut de canalul cu tsunami, si am ajuns pe Realitatea. „Libia bombardata!”. Prima mea reactie a fost „acuma si petrolul astora il vreti?”, dar am zis sa tac din gura si sa mai ascult. Dar nu imi prea place cum sunt prezentate lucrurile pe (i)Realitatea asa ca am mai butonat si vazand ca alte canale de stiri nu aveau „Breaking News-ul” scris in 10 culori pe ecran, mi-am zis ca exagereaza romanii din nou. Dar apoi am ajuns pe CNN si am vazut ca astia aveau scris mare (in engleza, normal) „Libya bombed!” Mai daca si astia zic de Libia, am zis sa tac, sa ascult ca astia nu sunt chiar prosti. Ce am aflat:

Francezii au inceput astazi sa bombardeze Libia. Marea Britanie e si ea bagata in conflict, iar SUA a lansat 110 rachete Tomahawk (pana acum) in Libia. Ma rog, si ceilalti au tras in Libanezi dar cifra asta de 110 rachete a fost repetata de mai multe ori. Un alt nume care tot apare este cel a lui Gadhafi. Recunosc ca nu sunt la curent si nici n-am fost vreodata cu cea facut omul asta in Egipt, dar stiu ca a fost o mare revolutie incercand sa il scoata de la putere. Acum se pare (foarte posibil sa gresesc) ca este la putere in Libia. Oricum se pare ca el e cauza problemelor. Si se pare ca tot el e tinta rachetelor (intr-un fel). SUA se bate cu pumnul in piept ca ei nu o sa stea prin Libia decat cateva zile. Nu prea cred eu ca in cateva zile americanii o sa isi ia jucariile, rachetele, submarinele, portavioanele etc si pleaca acasa. Dar ma rog… nu sunt eu in masura sa judec. La urma urmei… ce stiu eu?

Insa ce pot face e sa va ofer o parere personala si sincera. Multi o sa ziceti „E clar, e Apocalipsa, Maiasii aveau dreptate”. Eu sincer nu cred. Si cand zic asta ma gandesc la istorie:  a fost primul razboi mondial (cel mai devastator de pana atunci), si inca traim; a fost al doilea razboi mondia (cel mai devastator de pana acum) si inca traim; au mai fost razboiae in Vietnam, Irak…inca traim. Dezastre naturale? A fost Cernobalul in 87 (inca traim), au fost revolutii in toata europa in 89 (inca traim), a fost Katrina in 2004 (inca traim), a fost Hitler si Stalin (inca traim)…ce vreau sa spun e: NU MURIM ASA USOR.

Cat despre luna care zilele astea se afla foarte aproape de Pamant,  tot de la unul din invitatii de la mine din liceu am aflat cate ceva despre asta:  s-au facut cateva calcule (cu date exacte). Inainte sa cititi mai departe va rog cautati prin casa o moneda de 1 ban. Nu aveti? Merge si una de  5 bani. Sau chiar si de 10 bani. In fine…luati o moneda in mana. Cu aceasta moneda in mana,  ridicati-va in picioare. Stati cateva secunde cu moneda in mana. Acum lasati moneda din mana. Ati simtit vre-o diferenta? Ei bine dati-mi voie sa va zic ca tocmai ati simtit apropierea lunii de pamant. In acest moment, cand luna este cel mai aproape de Terra, sunteti cu  5 grame mai usori. Tot 5 grame cantaresti si o moneda de 1 ban. Adica, daca nu vreti sa simiti efectele apropierii lunii, purtati dupa voi o moneda. Cu asta sper ca v-ati mai linistit.

Luati o Cola, si urmati evolutia evenimentelor la TV, eu din pacate n-am timp de asa ceva, dar poate imi face cineva un rezumat 😉

Anunțuri

Stateam astazi in autobuz si ma tot uitam la telefonul mobil. Il rasuceam de pe o parte pe alta fara sa stiu exact de ce. Probabil cautam zgarieturi si alte defecte. Nu am gasit asa ceva. Tin minte acum cativa ani ca de cum primeam un telefon nou, eram entuziasmat o luna, doua, trei si dupa aceea incepeam sa ma gandesc la un altu. Incercam chiar sa ma gandesc cate telefoane am avut de-a lungul timpului pana acum, pana la urma mi le-am amintit exact in ordinea in care le-am primit. Au fost 9 in total: primul telefon l-am primit pe la 8 ani (sau aproape 9); era un Alcatel OT 311 pe care tata mi l-a dat de ziua copilului (parca 2004). Era fostul lui telefon, insa era in stare foarte buna.  La cateva luni dupa aceea imi doream un telefon cu clapeta, de Craciunul aceluias an am primit o carcasa noua pentru telefonul meu: era albastra cu un BMW seria 3 pe el (E46 cred). Inca cateva luni nu mi-a mai trebuit telefon. Dupa aceea in cateva luni am primit alt telefon, nu mai stiu cu ce ocazie, cert este ca daca era dupa mine, m-as mai fi multumit cu Alcatelul meu cu BMW pe el. Dar am primit un Sony Ercisson T230, a fost primul meu telefon cu ecran color,  si primul meu telefon ce avea jocuri pe el. Copil mai fericit ca mine in zilele alea n-ati vazut. Tin minte ca o luna implinita ii ziceam mamei de cel putin 3 ori pe zi „Multumesc pentru telefon”. Insa nu m-a tinut foarte mult si in curand plangeam dupa un telefon cu clapeta si camera foto. La vremea aceea abia apareau camerele VGA si era mare lucru sa ai telefon cu camera. Eu vreoiam neaparat asa ceva. La 1 Iunie 2006 adica la fix 2 ani de la primirea primului telefon, am primit un Motorola V360 cu sigla Orange mare pe el.  Am fost foarte fericit si atunci, insa („surprinzator”) nu m-a tinut foarte mult. La 1 iunie 2007 imi doream deja alt telefon. Tata deja a observat tendinta mea de a schimba telefonul o data la 12 luni sau si mai devreme asa ca a zis „Nu!” si a tinut-o asa 6 luni. Dar asa cum spuneam si pe blog aici, la 11 Decembrie 2007 tata mi-a cumparat un Nokia 6300. Acela chiar a fost un telefon care mi-a placut. Era rezistent, era frumos, era in ton cu moda, avea camera de 2MP, ercran color…ce sa mai, era un telefon echilibrat. Probabil ca l-as fii pastrat mai mult insa in septembrie 2008, am schimbat reteaua. Am trecut de la Orange la Vodafone, iar Nokia-ul meu era codat Orange. Nu mi-am batut capul sa il decodez, caci am primit de la Vodafone un alt telefon Nokia 5000. Telefonul asta inca este functional. Il foloseste tata ca telefon de rezerva cand Nokia-ul sau ramane fara baterie. Ceea ce nu mi-a placut la Nokia-ul primit de la Vodafone a fost lipsa spatiului pentru cardul de memorie. Asa ca in noiembrie 2008, am dat al meu Nokia 6300 si inca vre-o 200 de lei pe un Sony Ercisson S500i. Recunosc d.p.d.v. al pretului poate n-a fost cel mai bun targ pe care l-am facut la viata mea, dar in ceea ce priveste valoarea sentimentala… asta a fost alta poveste. Nu stiu de ce dar m-am atasat foarte mult de acel telefon. Poate ca si faptul ca l-am vandut pe un pret de nimic contribuie la starea de nostalgie ce ma apuca  cand ma gandesc la el, sau poate pentru ca pur si simplu era un telefon foarte echilibrat. Inclin mai mult spre a doua varianta. Mi-e dor de luminile de pe lateral care sclipeau cand eram sunat. Atunci cand l-am luat era nou, in cutie, iar atunci cand l-am dat, singurul lucru care trada faptul ca nu era nou era lipsa foliei de pe ecran si a cutiei originale. Nu avea absolut nicio zgarietura. Cateodata sunt tentat sa zic ca daca as avea ocazia l-as mai cumpara odata, insa nu cred ca as face asta. Incet, incet devine demodat. Insa pentru mine…….

Oricum acela nu a fost ultimul telefon al meu. Pe 9 noiembrie 2009 am primit cadou un alt telefon, cel pe care il am si acum: Samsung GT-5600V. Pana acum, dupa calculele mele acest telefon m-a tinut cel mai mult. Nu stiu cat o sa ma mai tina. In general cand ajung sa ma mandresc ca un telefon m-a tinut foarte mult, atunci mi se pune pata sa il schimb…insa in cazul de fata ma intreb: cu ce l-as schimba daca as avea ocazia? In prima faza ma gandesc „Sony Ericsson S500i” dar apoi ma razgandesc. Ma gandesc la Iphone, dar parca nu e de mine. Plus ca devine prea comun, cam toata lumea are mai nou IPhone, poate o sa il schimb cu alt Samsung, desi trag catre un Nokia sau Sony Ericsson. Defapt nici nu stiu de ce imi bat capul, cred ca o sa mai trag de Samsungul asta cat pot, desi asta poate insemna ca il schimb de Craciun sau mai tarziu sau ca il schimbi inainte de Pasti.

Update: Astazi 11.02.2013 am decis sa mai completez putin lista: La nici 2 saptamani dupa ce am scris acest articol am fost cu Samsungul meu care avea probleme la mufa de la incarcator, la magazinul Vodafone de unde l-am cumparat sa il rezorve pe garantie. Ei mi-ai zis ca telefonul prezinta urme de soc mecanic (care sincer nu vad de unde ar fi putut aparea) asa ca am decis ca in loc sa platesc 400 de lei pe reparatie, sa il fac pe garantie pentru ca da, aveam asa ceva. La garantie mi-au zis ca nu il repara, ci il schimba, dar pentru ca modelul nu se mai producea, am avut de ales dintre un HTC si un Nokia. Am ales HTC Wildfire pentru ca avea Android si o buna perioada am fost foarte incantat. Apoi pe masura ce 2012 se apropia de final si HTC-ul meu chiar daca root-at, se bloca tot mai des si se misca tot mai lent, asa ca in Decembrie, dupa cateva saptamani de cugetari am decis sa fac o miscare indrazneata: am plecat din vasul de croaziera numit Android si m-am mutat pe pluta Windows Phone. De ce? Pentru ca imi place designul, imi place fluiditatea sistemului de operare si imi place ca nu sunt 1000 de modele, cu 1000 de rezolutii si aplicatii care sa mearga doar pe unele dispozitive. Asa ca de 2 luni sunt fericitul posesor al unui HTC 8X

Una peste alta: voi cate telefoane ati avut? In care „v-a ramas” sufletul? (care a fost favoritul?)

Plictiseala

Posted: 14/03/2011 in Din viata mea, postaweek2011

Aproape ca a trecut o saptamana de cand nu am mai scris nimic. Sincer nici nu stiu de ce tin cont de cat timp n-am scris, oricum au fost vremuri cand scriam odata pe luna. In fine, nu s-a intamplat nimic interesant sau spectaculos. Sau ba da, s-a intamplat ceva: a venit primavara! Nu va pot spune ce senzatie placuta este sa poti iesii afara din casa doar intr-un tricou cu maneca scurta si ce senzatie placuta e sa vezi soarele cum straluceste pe un cer albastru. Ma rog, aici in Bucuresti e un albastru palid, dar deja nu mai conteaza, important este ca e cald. Si e si mai important ca saptamana asta aproape ca nu fac scoala. Am ore pana miercuri iar joi si vineri sunt zilele liceului si nu se fac ore. E drept, trebuie sa ma duc joi la un concurs de matematica. Eu si matematica! Nu prea ne intelegem unu pe altu (eu pe ea si ea pe mine) insa partea buna esta ca primesc un 10 pentru asta. Pana acum n-am luat niciun 10 la matematica. Cel putin nu de cand sunt la liceu. Cel mai mult am luat 9.

In fine, as putea eu sa aberez mai mult dar trebuie sa ma duc sa mananc ceva si dupa aia sa plec pe frontul muncii, la liceu. Insa ultima noutate e ca am ajuns si pe Twitter: dati un follow aici!

Sincer nici nu stiu de ce scriu acest articol, poate e din nou chestia aceea cu PostAWeek, dar in mod normal acest articol nu are ce sa caute la mine pe blog. Adica sa fim seriosi: urmeaza sa vorbesc despre jocul God of War pentru PlayStation 2. Ce nu s-a spus despre jocul asta? Toata lumea stie ca e unul din cele mai de succes jocuri din lume si ca e unul dintre cele mai bune jocuri care exista pentru PlayStation 2. M-am trezit si eu sa il joc la aproape 6 ani de la aparita sa din 2005. Better late then never. Sa trecem la joc:

In cazul in care nu ati auzit pana acum de acest joc, ori nu va intereseaza deloc (sau aproape deloc) domeniul jocurilor video, ori traiti in pestera. Jocul ne prezinta povestea lui Kratos, un razboinic Spartan, care a pornit intr-o misiune impotriva zeului Ares, zeul grec al razboiului. Pe durata jocului o sa intalniti o intalniti pe Muduza, Minotauri, Ciclopi, dar si alte creaturi care nici nu stiu cum se numesc. Ceea ce m-a impresionat pe mine la acest joc, pe langa grafica care este foarte buna,  a fost imensitatea hartii. Stau si ma intreb cata atentie le-a trebuit desenatorilor ca sa nu greseasca. Sa va explic de ce: daca la inceputul jocului vedeti undeva marunt pe fundal o cascada, fiti siguri ca pana la finalul jocului o sa treceti pe acolo. Ceea ce nu va sfatuiesc sa faceti, este sa incepeti sa jucati jocul astazi si dupa aceea sa il reluati dupa o saptamana. Nu asa se joaca, pentru ca nu odata sunteti nevoiti sa va intoarceti intr-un loc in care ati mai fost si sa mai rezolvati cateva chestii pe acolo sau sa gasiti drumul inapoi. Cel mai bine cu jocul asta, il incepi vineri seara, si pana duminca nu lasi controller-ul din mana. De asemnea jocul acesta e plin de ghicitori si provocari are abia asteapta sa le rezolvi. Desigur la unele te poti impotmolii, dar nu e asta o problema, internetul e plin cu filmulete care te ghideaza. Eu pentru ca sunt un jucator prost, le-am folosit de cateva ori, recunsoc.  Una peste alta nu eu nu am gasit nici-un desavantaj al acestui joc, iar acum caut partea a doua God of War II, la un pret decent. Cand o sa il gasesc, dupa ce il termin o sa incerc sa spun cateva cuvinte si depsre el, desi mi-au luat-o ininte cateva milioane de oameni…

Ceasul meu de la calculator arata ca e ora 00:00. Defapt sa nu mint, e doar 23:59, in orice caz imediat va fi maine.  Am tot auzit povesti ca daca te uiti la ceas la ora fixa patesti nu-stiu-ce. O sa stau cu un ochi pe ceas doar asa… sa vad ce-mi pica in cap cand va fi ora 0. Oricum nu despre asta am vrut sa scriu. Defapt nu stiu exact despre ce am vrut sa scriu. M-am trezit asa dintr-o data, cu o sticla de Cola in mana si desi imi pica ochii in gura de somn, mie imi vine sa rad si sunt vesel. Incep sa ma intreb ce fel de chimicale se pun mai nou in Cola? O fi ceva complot de-a lui Base, ca sa nu il mai injure toti oamenii, la baga chimicale de voie buna in bautura. La mine a mers.

Dar iar aberez! Cred ca am inceput sa scriu 1) din plictiseala; 2) pentru ca m-a mancat undeva si in loc sa ma scarpin eu am zis sa ma instriu la faza cu „PostAWeek” adica sa scriu un nou post odata pe saptamana. Ma rog, n-am nimic de castigat daca scriu cel putin un post pe saptamana si nimic de pierdut daca nu o fac, dar pentru ca se stie ca eu am un IQ sub medie, eu incerc sa bag mai mult de un post pe saptamana.

Anyway, incepe sa imi placa tot mai mult de profa de romana. Imi place felul ei in care ma propune pentru diverse activitati la romana. Astazi a incercat sa ma mai bage intr-un proiect, am refuzat (cat am putut de) politicos, pentru ca oricum am treaba sambata asta, dar nu cred ca am scapat 100%. S-ar putea sa trebuiasca sa citesc „Travesti” de Cartarescu. Si eu care abia azi noapte la 3 jumatate am terminat Maitreyi. Ciudata carte si asta. Noroc ca a fost cat-de-cat scruta. Oricum am observat ca si personajul principal din Maitreyi (Allan) e obsedat de jurnale, ii place sa noteze orice nimic, asa cam ca mine. Sunt curios ce s-ar alege de viata mea daca as emigra in India? Sau mai bine nu. Eu nu-s in stare sa vorbesc si sa scriu bine romana ( ca dovada, pun pariu ca pana aici am facut vre-o 3 greseli gramaticale, cel putin), nu sunt in stare sa invat franceza (bine macar ca nu sunt singurul) si in niciun caz nu sunt in stare sa invat bengaleza sau indiana. Cred ca mai bine ma intorc la cola mea; poate reusesc sa imi ating obiectivu: sa ma imbat cu Cola!

P.S. Cred ca insfrasit am inteles de ce mi-a venit sa scriu ceva pe blog: PENTRU CA E LA MODA! Cred ca tot liceul Creanga stie la ce ma refer :))