Posts Tagged ‘filme’

Viata-n filme

Posted: 06/01/2013 in Administrare blog
Etichete:, , , ,

Poate ca titlul nu este cel mai inspirat, acum in vecinatatea mortii lui Sergiu Nicolaescu, insa daca tot e trecut de miezul noptii si mintea mea nu vrea sa faca ce trebuie (adica exercitii la mate), ci numai ce vrea, m-am gandit la un fel de provocare. Nu e o provacare directa pentru voi, desi cine doreste poate sa participe fie ca are sau nu un blog.

Ideea sta in felul urmator: m-am gandit ca la sfarsitul fiecarei luni, sa postez o lista cu toate filmele la care m-am uitat in luna respectiva. Fara o clasificare a filmelor, fara recenzii, doar o lista a filmelor cu care mi-am pierdut timpul si care in final o sa duca la o nota mai mica la bac. O sa intre in lista aceasta doar filmele pe care le-am urmarit cu adevarat: adica la care m-am uitat cap-coada si in timpul carora am fost atent. Nu se pun secventele de film sau cele care rulau in fundal in timp ce eu ma holbam la poze pe Facebook.

Asa cum am mai spus, asta nu e o leapsa originala, insa daca va place ideea, puteti s-o incercati. Singura conditie este sa lasati un comentariu in care sa ma anuntati ca incercati, iar eu promit sa va urmaresc progresul si sa va incurajez. Pentru cei (daca exista) care vor sa se laude cu o astfel de lista dar n-au blog…lasati un comentariu si ne vom gandii la o solutie.

Fie ea o idee buna sau rea, (caci la ora asta toate ideile par bune si fetele frumoase) acum ca am postat-o aici, voi incerca sa imi respect angajamentul, indeferent daca maine dimineata o sa-mi placa sau nu decizia asta. Asa ca la capitolul „Filmele lunii” voi revenii undeva prin 30-31 Ianuarie sau inceputul lui Febroarie cu lista lunii.

Movie time

Posted: 08/01/2012 in Din viata mea
Etichete:, , , , ,

Leapsa aceea inceputa de mine acum douazeci si ceva de zile imi cere astazi sa va povestesc despre filmul meu preferat si despre ce este vorba in el. Aici e greu pentru ca nu am doar un singur film preferat. In general filmul preferat se numara printre ultimele pe care le-am vazut. Asa ca in loc sa va zic de un film care imi place o sa va spun cateva care imi plac toate la fel de mult. Ordinea e complet aleatorie:

Tango&Cash: un film vechi, parca din 89 parca, Silvester Stallone si Kurt Russel in rolurile principale, e un film care mi-a placut mult. Un film de actiune, in care comedia se infiltreaza pe ici, pe colo, „prin partile esentiale” si il face un film savuros.
The expendables: cred ca multa lume a auzit de filmul asta; e realtiv recent, lansat in vara lui 2010 mi-ar lua prea mult sa scriu toata lista de actori importanti care apar in el. Oricum cand am vazut prima data afisul ma intrebam daca filmul asta nu e cumva o inregistrale de la o sedinta de terapie in grup a veteranilor iesiti la pensie. Am vazut filmul si mi-a placut. Destul de realist, actiune multa, imi face placere oricand sa il revad.
In the name of the king: Filmul mi-a placut pentru ca dupa ce l-am vazut aveam sentimentul ca vreau sa ma duc undeva, sa fac ceva. Astea sunt filmele care imi plac cu adevarat, cele care atunci cand apare genericul de final, parca iti trimit un sut in fund si te mobilizeaza sa faci ceva.
Crank: Ca si cel de deasupra, il are in rolul principal pe Jasom Statham si mi-a placut. E o nebunie de film. Si prin „nebunie” vreau sa zic ca la inceput nu pricepi mare lucru. Sunt o adunatura de lovituri, injuraturi, accidente, sex, droguri…ce sa mai, aventuros si comic. Dar sa nu faceti greseala sa va uitati la partea a doua. Eu inca regret timpu pierdut.
Hancock: Filmul e cu Will Smith si clar nu e unul din cele mai bune filme ale sale, insa mie mi-a placut la nebunie. Mai multe scene comice, finalul chiar ok, una peste alta a fost o experienta placuta. Plus ca vorbim despre un negru betiv cu super puteri. Ce ar putea sa nu iti placa?

Cam acestea ar fi filmele mele prefereate. Sa fim bine intelesi, nu ma pot rezuma la unul singur.

 

Nu, nu m-am mutat in Vietnam si nici nu a venit Asia Mica langa casa mea. Ma rog, intr-un fel am india aproape…dar sa va explic. De cand ma stiu, vecinii casei de la Bucuresti au fost o familie de „talibani”, cum ii numeste un prieten. Pe romaneste: tigani. Ma rog… o familie e putin spus; in cazul lor e ceva de genul 20 de persoane pe 10 metrii patrati. Oricum sunt multi frate, multi. Niciodata nu am avut curiozitatea sa ma duc in spatele casei sa ma uit prin gard sa ii numar, dar stiu ca sunt multi….si tot mai apar. Ii stiu pe multi dupa timbrul vocii; normal ca injura in gura mare, unde te crezi, in UE? Si sunt si o turma intreaga de puradei care nu fac altceva decat sa alerge sa zbiere cat ii tin rarunchii si sa planga fara motiv in gura mare pana le sare tandara la mame/bunici/matusi/tati sau ce drac de rudenie or mai fi pe acolo, si dupa aia…..au saracii copii motiv sa planga. Si o fac mai cu foc ca pana atunci. In fine…noaptea dupa ce se termina alcoolul se mai linistesc si ei si se duc in casa adapost si se culca aparent organizat. O familie e la etaj si alta e la parter…defapt sunt aceeasi familie din cate am inteles…doar ca sunt mai certati ei asa intre ei… sarea si piperul unei relatii, pai da nu? Dilema e ca in fiecare vara… unul ramane pe dinafara. Nu stiu care e, de-al cui e… dar el are o canapea pusa langa gard, fix langa geamul de la baia de la parter, si implicit, cum baia mea e peste cea de la parter…e si sub fereastra mea.

Indiferent de-al cui ar fi (cei de la parter sau cei de la etaj) mi-e foarte simplu sa inteleg de ce doarme afara. Mai frate….asta cand doarme parca e gater! Sforaie de vibreaza termopanul! Adica eu am geamul de la baie (termopan) inchis, usa de la baie (lemn cu geam termopan) inchisa, geamurile de la camera mea (termopane) sunt inchise…si eu tot il aud pe ala sforaind! Cel mai rau lucru pe care i-l poti spune omului asta e „Du-te si te culca!” daca o face, fi sigur ca nu mai doarme aproape nimeni pe o raza de 20 de metri. Spun aproape nimeni pentru ca nu trebuie uitati oamenii care au ramas fara baterie la aparatul auditiv si sunt surzi. Nu va pot spune cat de greu imi este sa scriu acest articol pentru ca il aud intr-una! Parca ar fi ceva ne-am de drujba! Mi-ar placea sa am la indemana ceva cu care sa dau dupa el, fara sa fie evident ca am dat eu. Dar pantofi nu am de aruncat (nici macar de aia vechi nu merita asa ceva) ori daca as arunca cu un tub de Kiltox dupa el…nu cred ca o sa ma creada daca ii zic ca a fost un dar din cer special pentru el.

Totusi vreau sa stiu cum ii pot lua curentul de la bujie animalului ala!  Parca e un motor de Dacie stricat care se tureaza de unul singur pana ii zboara cate un piston, dupa care incepe iar sa se tureze. Dar spre deosebie de Dacie se pare ca asa are mai mult de 4 pistoane. Ma tem ca e ceva ce depaseste si tehnologia W16 a celor de la Bugatti. Oricum nu prea aveam somn, dar nici sa ascult „Spargatorul de chituci” nu aveam in program.

Apropo de asta, am fost intrebat zilele trecute de ceva ciucumeata pe care am pescuit-o pe net, care e motto-ul meu in viata. M-am gandit si mi-am dat seama ca nu am asa ceva; adica am, dar e pus deoparte pntru o zi foarte speciala, mai are de asteptat cam un an si 3 luni. Dar in urma ascultarii mai multor piese de la mai multi artisti, dupa ce am recitit pe blog cateva din intalnirile mele cu diverse specimene de oameni, dupa ce m-am uitat la filmele Rambo, cred ca mi-am gasit un motto, ceva dupa care sa ma ghidez in momentele de cumpana: Fuck it!  Asa ca in privinta vecinului Stihl …  fuck him!

Over and out!

Aproape ca a venit vacanta de vara…. din nou! Nu stiu de ce dar ma deprima putin faptul ca a venit vacanta de vara, nu pentru ca nu vreau vacanta, ci pentru ca fara sa vreau am transformat-o intr-un dead-line. Cand am inceput clasa a X-a mi-am pr0mis ca pana o termin o sa realizez cateva idealuri. Nu pot sa spun ca am reusit, din contra! Asa ca pentru a alunga starea de dezamagire care a pus stapanire pe mine am decis sa ma uit la un film; am cautat in folderul cu sute de filme din calculator si m-am oprit asupra unuia, culmea, din secolul XXI: e vorba despre filmul RED. Daca dai un search pe Google o sa afli ca e din 2010, si ca noi romanii i-am tradus titlul in „Greu de pensionat”. Putina engleza pe care o mai stiu dupa 2 ani de engleza la nivel de liceu, imi spunea ca „red”  inseamna „rosu”, dar nu mai conteaza. I-am dat play si am inceput sa privesc. Am uitat sa mentionez ca actorul principal e Bruce Willis, pe care eu il retin pentru rolul memorabil din „Die Hard” mai ales primele 2 filme. Dupa aceea a inceput sa cheleasca si…parca si-a coborat standardele. Sa va explic de ce cred asta:

Inca de la inceputul filmului am observat ca actiunea are loc in preajma Craciunului, cand toata lumea impodobea si sarbatorea, numai el era singur acasa. Deja aveam in minte secvente din Die Hard si ma intrebam daca nu cumva o sa aud si acel „Hepy-ca-yey motherfucker” atat de celebru. Oricum se para ca nimeni nu a uitat cat de plin de actiune si in acelasi timp amuzant a fost filmul Die Hard, si orice film mai nou in care apare Bruce Willis, am impresia ca incearca sa il depaseasca pe Die Hard 1/2.  Si din pacate metoda pe care o folosesc cei de la Hollywood pentru asta e simpla: mai multe impuscaturi, mai multa comedie. Ar fi perfect daca s-ar limita doar la mai multe impuscaturi. Filmul mi s-a parut foarte tare, si in cele din urma am inteles si de ce la noi filmul se vinde drept „Greu de pensionat”: RED vine defapt de la „Retired. Extreamly Dangerous”, dar bineinteles ca nu scrie asta nicaieri pe coperta filmului.

Nu stiu de ce dar am impresia ca Bruce e cam disperat in ultima vreme sa mai apara in niste filme si atunci accepta chiar si filmele cu scene proaste de comedie. Filmul ar fi fost super daca producatorii nu incercau asa mult sa aduca in evidenta momentele comice, adica sincer…puteau fii mai subtili! In ultima perioada am vazut 2 filme mai importante cu Bruce Willis si ambele aveau 2 lucruri in comun: ambele erau filme de actiune stropite cu scene de comedie, in ambele filme Willis era chel. Eu cred ca de la chelie i se trage! De cand a chelit accepta sa faca din filmele in care apare, o tocanita din actiune si comedie. Mi-e dor de un film de actiune care sa iti bufneasca rasul, intr-un mod mai subtil! Ce-i drept, filmul asta reprezinta in opinia mea un progres fata de un alt film al sau ‘Cop out” care e mai mult comedie cu scene de actiune decat viceversa.  Si totusi am ramas usor dezamagit pentru ca stiu ca Bruce poate mai mult: l-am vazut in primele filme din seria Die Hard, l-am vazut in filmul „12 mokeys”, l-am vazut (pentru putin timp) in  „The expandebles”, sunt sigur ca nu i-ar fi foarte greu sa joace intr-un film, poate foarte asemanator cu RED, dar cu o idee mai putina comedie. Sper ca urmatorul sau film sa fie si mai bun

Alt aspect interesant la film a fost faptul ca in el a jucat si Morgan Freeman, ceea ce nu e un lucru anormal, insa e un lucru care imi da de gandit. Recunosc ca eu nu prea sunt fan Freeman, deci nu am vazut prea multe filme cu el, insa in ultimele doua pe care le-am vazut si in care el a avut un rol mai important (Wanted si RED), el nu a apucat finalul. In ambele, undeva inainte de aparitia ecranului cu „THE END”, personajul lui Morgan inghitea un glont. Ce aveti fratilor cu el? Nu e destul ca mai are putin si moare in viata reala, il mai omorati si voi in fiecare film? Lasati omul sa traiasca, macar pana dupa generice!

In fine, una peste alta a fost un film reusit care mi-a placut. Ii acord nota 8,5! Daca producatorii si regizorii de la Hollywood vor un sfat (pentru ca stiu ca toti din America imi urmaresc blogul) le sugerez pe viitor, keep the comedy lower, and keep the bullets flying

Aseara dat fiind ca nu aveam ce face, am decis sa ma uit la un film. Am aruncat un ochi peste zecile de foldere cu fime ce imi ocupa hard-disk-ul si pana la urma am decis sa ma uit la ceva mai recent: The Mechaninc. Film, 2011, Jason Statham, suna promitator. Si chiar a fost…intr-un fel. Ideea filmului nu este rea, fiind vorba despre un asasin platit pus pe razbunare.  Insa cam pe aici se termina vestile buna. Filmul mi-a lasat impresia ca a fost facut la repezeala si cei din echipa de productia au uitat, sau nu au vrut sa se mai uite la el inainte de a-l trimite in cinematografe si pe DVD-uri.

Eu nu sunt genul care atunci cand ma uit la un film sa fiu cu ochi-n patru sa ii caut defectele, greselile de regizare, sau alte minuni. Eu cand ma uit la un film, ma uit la personaje, urmaresc actiunea, in fine, ca tot omul. Insa filmul asta a fost presarat cu greseli, care la un moement-dat devin chiar enervante. Cea mai evidenta si cea care mi-a sarit mie in ochi este ca la un moment dat, in cadru, deasupra personajelor, se poate vedea microfonul tinut deasupra lor. Sa zicem ca nu e mare lucru daca se intampla odata, insa in acest film, s-a intamplat de 5 (cinci)  ori, sau cel putin de atetea ori am observat eu, si cum spuneam, nu sunt genul de om care sa caute astfel de greseli. A mai fost o faza cand mi s-a parut ca in partea de sus a ecranului s-a vazut haionul masinii din care se filma. Am si cateva print screenuri cu care sa dovedesc cele spuse.

Inafara de aceste greseli, filmul este destul de OK si mie chair mi-a placut. Scenele cu impuscaturi sunt grazave, si e misto sa vezi capul unui om disparand de pe umerii acestuia in urma unui glonte, dar chiar e nasol sa vezi cum in mijlocul conversatiei, din mijlocul ecranului coboara un burete negru infipt pe un bat. Acesta se vede la: 0:39:45, 0:48:21, 0:49:22, 1:12:40, 1:14:44.

Ar fi fost un film de nota 9 daca nu il trageau in jos „micile” erori umane si neatentia producatorilor. Deci verdictul final: 8,5!