Posts Tagged ‘planuri’

Genu asta de articol ar putea fi genul de articol care sa imi trezeasca amintiri. Ar putea fi genul de articol in care sa vorbesc despre cum ma straduiesc sa dau randament cu un corp care tanjeste dupa somn si care functioneaza pe cafea. Genul ala de organism care seamana cu un ratacit prin desert care plange dupa apa si tu ii dai o Cola. Sigur, il satura pe moment, dar in timp o sa-l ajunga si o sa-l termine. Dar nu e genul ala de articol. E genul de articol in care eu ma intreb ce naiba are corpul meu si daca nu cumva i s-a acrit cu binele. Sa explic:
De cand sunt la facultate, aici in Anglia, lucrurile s-au schimbat putin in viata mea. Viata e mai lejera, munca mai putina, stresul mai mic si preturile la cola, mai mari. Nu mai trebuie sa ma trezesc la 5 sau 6 dimineata; n-am de ce, incep cursurile cel mai devreme la 9 si si asta e doar odata pe saptamana. Nu am teme zi de zi. Nu am franceza. Nu ma asculta nimeni pentru nota. Nu am teste. Nu mai beau cola. Da, eu depenedentul absolut al acestui drog, prima mea iubire adevarata (ok, poate nu prima si poate „iubire” e cam mult spus, dar oricum), prima CHESTIE in care am crezut si pe care o consideram un sprijin la greu….acum nu mai beau. Adica mai procur cumva o sticla de 1 litru odata la cateva saptamani si de regula trag de ea ca de sfintele moaste. Imi imaginez ca valoreaza greutatea ei in aur. dar una peste alta beau doar apa plata.  Mai beau cafea! Ocazional… cate o cana la cateva zile… ce naiba, parca nu mai sunt eu!

Stau si citesc randurile astea si realizez ca ceva da cu virgula. Parca nu mai am vicii, parca nu mai fac excese de nimic, parca…unde mai e distractia de a trai daca nu te fortezi din cand in cand cu cate ceva? Aparent organismul meu tine cont de asta si vrea sa ma ajute…intr-un mod inedit. De circa o saptamana incoace ma trezesc insomniac. Niciodata n-am avut suficient interes sa ma documentez despre insomnii dincolo de ce se poate deduce din nume, anume ca nu poti dormi; si chiar asa sunt eu. Aproape toata saptamana ma intindeam in pat relativ rupt de oboseala si cu dorinta de a dormi; aproape toata saptamana ma prindea 5-6 dimineata uitandu-ma la pereti sau rasuncindu-ma de pe o parte pe alta. Pe la 6 dimineata cineva imi taia filmu si brusc nu ma mai puteam trezii pana la 2-3.  Mi-am zis ca asa nu merge! Cateva cafele in sistem si am facut si o noapte alba. Dupa 30 si ceva de ore de stat treaz am putut dormii 10 ore chiar frumoase. In noaptea asta m-am intins in pat obosit, m-am pregatit de somn siiii…..e 5 dimineata iar eu scriu pe blog. Va puteti da seama ce bine (n-)am dormit.

Ma simt putin…tradat. Adica imi place sa imi supun corpul la cate o noapte alba, la cate un mic exces (calculat) de cofeina din cand in cand. Pe mine ma ajuta chestiile astea. Momentele cand ma simt cel mai stors de energie dar in care ma chinui sa continui ce am de lucru sunt momentele in care ma simt cel mai viu si momentele pe care mi le doresc din cand in cand. Dar vreau sa imi aleg eu momentele alea. Asa cand imi sunt aruncate de propriul organism…n-are haz. Macar daca imi erau dictate de catre vre-un sef de la serviciul pe care nu il am sau de oricine altcineva care sa fi avut pretentii de la mine, atunci era mai palpitant. Asa e doar…ciudat.

Dar in acelasi timp incer sa reanalizez situatia in timp ce tastez. Asa ca sa nu surprinda pe nimeni ca incep pe o nota trista si termin pe una vesele, sau ca incep pe o nota trista si termin pe una de jale. Pe masura ce tot tastez pefacundu-ma ca stiu ce vorbesc, incep sa realizez ca una peste alta prea multe n-am ce sa fac. Daca corpul meu nu vrea sa doarma nu prea ma pot lua in gura cu el. Asa ca pot la fel de bine sa zic ca acum provocarile de a rezista treaz, vin chiar de la corpul meu. Provocarea sadica suprema. Momentul cand aliatul de peste zi iti e dusman la lasarea intunericului. Asta ar putea ajunge titlu de film. Iar eu am doua variante: ori o sa ajung din nou sa dorm bine cat de curand, ori o sa ajung din nou sa dorm haotic si putin si sa ma sraduisc sa dau randament maxim indiferent de oboseala. In oricare din variante, realizez acum ca cel putin pentru moment, ceva a reusit sa imi strice aparentul echilibru in care ajunsesem sa traiesc. O sa iau asta ca pe un semn: rutina pute! Hai sa vedem ce pot face mai departe. Dam muzica mai tare si vedem daca mai stiu face o cafea! Va tin la curent cu ce mai fac zilele astea; sa vedem daca inca mai sunt acelasi individ somnambul de pe a 11a 🙂

In ultimii ani tot am auzit pe la stiri, radio, TV si prin presa ca lumea se duce dracu pe 23 decembrie 2012. S-a facut chiar si un film despre asta si mie chiar imi place sa cred ca asa va fi. Nu sunt genu care sa cred in previziunile unor maiasi de care nu sunt sigur ce fumau ca sa vada mai bine in stele. Cred insa ca ar fi misto daca m-as convinge ca ma duc la culcare pe 22 decembrie si ca pe 23 sunt oale si ulcele; pentru ca in momentu in care o sa vad ca o sa fiu in viata, o sa ma simt ca un om nou si o sa incep sa imi apreciez viata mai mult… pe dracu! Toata faza asta cu apocalipsa nu va fi decat o scuza pentru mine sa beau ca porcu pe 22 si sa sun cateva fete sa le tip in telefon „Baii, maine se termina lumea!! N-ai vrut sa vi cu mine la un savarina! Daca mor inaintea ta, o sa te bantui, o sa vin dupa tine la dus!” si sincer, daca as ajunge fantoma asta as face: m-as plimba din casa in casa sa vad care fete sunt la dus.

Oricum asta in ideea ca lumea chiar o sa creada ca o mierlim in cateva luni. Problema e ca eu cred ca am ramas in urma. Vara asta n-am prea deschis televizoru si clar nu m-am uitat la niciun buletin de stiri. Am facut-o din lipsa de timp si din motive tematice: Connecte-R n-a dormit vara asta, eu nu m-am uitat la stiri, fiecare si-a facut partea lui. Dar din cauza dezinformarii mele, cred ca cineva a mutat Apocalipsa cateva luni mai incoace. Astazi cand intr-un final am intrat pe Facebook suficient cat sa citesc ceva, am constatat ca toata lumea plange dupa vara (sau aproape toata lumea, mai sunt cativa care vor sa para mai seriosi si mai sobri). Diferenta fata de alti ani e ca anul asta multi chiar jelesc vara; pana acum era ceva in genu „Pai e gata vara, haideti toti sa facem poze pe frunze cazute sa parem eco!”, acum e un fel de  „Aaaa, nu mai e vara! Gata! 9 luni de jale :(((((((((((((((”  Mai, zici ca n-o sa mai rada in viata lor, pana in iunie! Si atunci ma intreb: Vine apocalipsa aia mai repede? E maine? Mai am timp sa dau telefoane? Se mai gasesc savarine? Mai are rost sa invat pt bac? Mai am timp sa ma imbat?

Sunt intrebari pe care oricine in locul meu si le-ar pune, intrebari starnite de dramatismul exagerat cu care unii vor neaparat sa anunte sfarsitul teoretic al verii. Pariez ca maine cand ies din casa n-o sa simt nevoie de fulat si manusi, si ca maine la pranz putin o sa-mi pese daca e Septembrie, Noiembrie sau Iunie, ca tot o sa-mi fie suficient de cald sa vreau o bere rece.

Asa ca inchei printr-o intrebare: Ce planuri aveti inaitne de marea apocalipsa inchipuita?

Vara asta am fost cam lenes cu blogul. Anul trecut pe vremea asta incercam sa scriu cat mai mult si cat mai diversificat ca sa atrag cat mai multi vizutatori; acum nu prea mai imi pasa. Si chiar daca mi-ar pasa nu as avea timp.
Ieri am fost sa dau testul Toefl. A fost o chestie destul de neprogramata intrucat eu am realizat acum vreo trei saptamani ca incerc sa-mi fac un dosar pt o facultate in strainatate, dar eu nu am examenu de limba. Asa ca am gasit in Tg. Mures un centru care face pregatire pt IELTS, Cambridge si alte examene si m-am dus la ei. Asa am aflat ca am ratat perioada de inscriere pt IELTS daca vroiam rezultatele inainte de 15 Septembrie, asa ca m-am reorientat spre Toefl. Tot cu ajutorul lor am reusit sa fac plata si m-am trezit inscris la examen cu o saptamana jumate inainte de data cand se sustinea. Tot atunci am inceput si pregatirea si dupa o saptamana de engleza intensiv cu multe teste si multe speaking-uri si writing-uri ma simteam si eram catalogat drept pregatit.
Ziua cu testul a inceput cam greu. Dupa o noapte pe jumatate nedormita, cand am ajuns acolo am aflat ca nu pot intra in examen pentru ca buletinul meu (ca toate din tara asta) nu are semnatura mea pe el. Neavand inca un permis de conducere, a trebuit sa-l expediez pe tata in regim de urgenta dupa diploma de 10 clase.
Pana la urma s-a rezolvat totul si am intrat, ultimul dar am intrat. Cu asta am mai taiat un punct important de pe checklist-ul verii. Acum pot sa-mi vad linistit de scoala de soferi si de planurile pt majorat.

Cred ca niciodata nu a trecut atat de mult timp intre doua postari pe blog. As putea spune acum ca am fost ocupat cu tot felul de petreceri si destrabalari mai mult sau mai putin nocturne, ca am fost tot pe drumuri si nu am mai avut timp de familie si prieteni, ca m-am dedicat intru totul invataturii si m-am autoizolat de internet si facilitatile tehnologiei…. aiurea! Am fost pur si simplu lenes.

Bine, in apararea mea, poate n-a fost chiar o lene pura. A fost o lene combinata cu lipsa de subiecte; cand aveam chef sa scriu, n-aveam despre ce, cand aveam despre ce, n-aveam chef, si tot asa. Dorinta cea mai mare de a scrie un articol pe aici, jur ca aparea de fiecare data cand intram la dus. Culmea, tot atunci aparea si inspiratia, dar cum nu aveam langa mine o secretara bruneta, tanara si semi-topless care sa noteze tot ce aberam eu cu voce tare, pana sa ies de la dus, toate idelie erau deja expediate publicului inexistent, discursul meu se incheiase, iar eu nu mai stiam nici macar de la ce pornisem. Important e ca stiu unde am ajuns:

Am ajuns in aceasta seara de vineri (care e defapt o samabata dimineata), un moment din care mai am de numarat doar 14 zile pana cand se termina scoala. Si ca tot suntem la capitolul numarat, mai sunt 99 98 de zile pana la majoratul meu, asta asa, ca o paranteza. 14 zile pana cand intru in vacanta pentru 3 luni, care au ramas in jur de 10 saptamani. Si tot in seara asta am facut greseala sa imi calculez si mediile.  Bine, greseala mea nu a fost ca am decis sa imi calculez mediile, greseala mea a fost ca mi-am propus sa termin CU O ANUMITA medie clasa a XI-a. In seara asta, la prima strigare am media pe semestrul II 8,80; ceea ce e cu 0,20 sub pragul minim pe care constiinta mea poate sa-l tolereze. Si nu e doar constiinta mea, mai e si posibilitatea admiterii la facultate pe baza mediilor din liceu care contribuie anu asta la factorii de stres. Dupa ce am refacut  de 4 ori calculul cu 3 calculatoare diferite, am trecut la etapa a doua: remedierea situatiei. Si la ora aceasta relativ matinala, planul pare simplu, realizabil si obiectivul e tangibil. Trebuie sa imi maresc cu 1 punct media, la 5 materii.
Trebuie s-o conving pe profa de bio sa imi dea minim 8 pe portofoliul ce i l-am adus
Trebuie sa-i explic marti profei de chimie ca nu imi poate da mai putin de 10 pe prezentarea ce o sa i-o fac pana atunci
Trebuie s-o conving pe diriga ca nu are voie sa imi dea mai putin de 9 pe o prezentare ce inca n-am facut-o dar pe care a mai prezentat-o 3 sferturi din clasa
Trebuie ori s-o conving pe profa de romana sa imi dea 2 de 10 in 3 ore, ori dupa ce imi da macar un 10, s-o conving ca nu stie destula matematica si ca 9,45 se poate rotunji direct la 10.
Iar in final trebuie sa sper ca la ultimul test la economie am facut de minim 8, sau daca nu s-o induiosez pe profa sa imi dea de undeva un 10.

Parca acum cand am scris cele 5 obiective „de foc” au parut mai dificile si mai multe decat in ultima ora cand doar faceam calcule statistice si incercam mediile sa vad care e cea mai mica nota de care am nevoie. Ideea e, ca daca reusesc toate astea, ar trebui sa scot o medie de 9,13 care tot e cu vreo 17 sutimi sub tinta mea, dar imi place cum da acel ,13 acolo deci spre asta tintesc acum.

In rest ma asteapta o vara super full, adica chiar super-super full, dar despre care o sa vorbesc dupa ce ma vad cu sacii-n caruta si caii la drum, adica dupa ce s-au incheiat mediile 🙂

Ei bine astazi s-a incheiat un nou an scolar. Astazi la 9 dimineata eram in curtea liceului, in acelasi loc unde acum noua luni eram moale in pantaloni de emotii, ca sa asist la inchiderea scolii.  Spre surprinderea mea am luat si premiu. Mai exact mentiune. Sunt fericit, mi-am indeplinit telul. Nu credeam acum un an ca la sfarsitul clasei a IX a o sa fiu premiant. Dar uite ca sunt.

Ce nu pot reprosa liceului e ca au decis ca serbarea sa fie la ora 9 dimineata si a fost foarte bine. Daca era mai tarziu ne topeam, daca era dupa-masa ne topeam. la modul cel mai sincer, astazi a fost foarte cald in tara. Dar lasati caldura sa fie, exista aer conditionat in masina si un ventilator in camera mea 🙂 Eu acuma ma pot apuca sa facut lista cu lucruri de facut vara asta. Vreau asa:

1)Sa dorm; 2) Sa ajung pe la bunici; 3) Sa ma intalnesc cu colegii; 4) Sa stau mult timp pe net;  5) Sa vad 100 de filme; 6) Sa citesc cateva carti (am toate cartile di colectia Jules Verne aparute pana acum); Si ar mai fi cateva ganduri dar sunt muuuuult prea optimiste pentru mine asa ca tac.

Sunt curios voi cei de varsta mea (daca nu fizic macar mintal) ce planuri aveti pentru aceasta vara?  Poate mai imi vin si mie ceva idei. Hai sa va aud, cu curaj!